Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Lucian Blaga · 1919
Poemul-program din volumul „Poemele luminii” (1919) exprimă opțiunea poetului pentru cunoașterea luciferică: misterul nu trebuie explicat, ci sporit prin creație.
- 1
Eul liric își declară refuzul de a distruge misterele lumii, sugerate prin metafora „corola de minuni a lumii”.
- 2
Enumerarea misterelor: „în flori, în ochi, pe buze ori morminte” acoperă frumusețea, cunoașterea, iubirea și moartea.
- 3
„Lumina altora” (cunoașterea paradiziacă, rațională) „sugrumă vraja nepătrunsului ascuns”.
- 4
„Lumina mea” (cunoașterea luciferică, poetică) sporește misterul, așa cum luna mărește taina nopții.
- 5
Comparația amplă cu luna și „albul strai” explică mecanismul: lumina poetului nu luminează, ci adâncește umbra.
- 6
Finalul afirmă motivația: „căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte”.